Cei doi au aranjat să se întâlnească la o mică cafenea de cartier.
Când stăteau faţă în faţă, vorbeau puţin.
Era tăcere, câteva explicații și revelarea unui adevăr pe care amândoi trebuiau să-l cunoască.
Nu s-au îmbrățișat și nu au plâns.
Ei doar se priveau unul pe altul ca doi oameni purtând o rană similară, legaţi de acelaşi om şi de deciziile pe care le luase în tăcere.
Un nou început pentru Ana
În drum spre casă, Ana a deschis toate ferestrele.
A lăsat să intre aerul proaspăt, împreună cu
