privit.
— Nu sunt persoana căreia trebuie să-i ceri scuze.
Greg se întoarse către mama lui.
Susan ridică o mână înainte să poată spune ceva.
— Nu vreau discursuri.
— Ce vrei, mamă?
Susan se uită la Greg, Marcy și Laura.
— Îmi vreau familia.
Laura a început să plângă și mai mult.
Vocea lui Susan devenea mai moale.
— Dacă ai timp să discuţi ce se va întâmpla după ce plec, atunci ai timp să stai cu mine cât sunt încă aici.
Nimeni nu a răspuns.
Deci, au rămas.
În acea după-amiază, ceva s-a
