Am fost secretara lui timp de cincisprezece ani. Într-o dimineață m-a concediat în fața tuturor, spunând că sunt prea bătrână. Două ore mai târziu, un bărbat elegant a intrat în firmă și a rostit un singur nume: al meu

un carnețel în care îmi notasem, ani la rând, tot ce era important pentru firmă.

Am ieșit fără scandal.

Nu voiam să le ofer satisfacția să mă vadă plângând.

Două ore mai târziu, telefonul meu a sunat.

Era Irina, colega de la recepție.

Vorbea precipitat.

— Mariana…

Trebuie să vii.

— De ce?

— A venit cineva și cere să vorbească doar cu tine.

— Cine?

— Nu știm.

A coborât dintr-o mașină foarte scumpă.

Are costum și spune că fără tine nu semnează nimic.

Am ezitat.

Dar curiozitatea a fost mai puternică.

M-am întors.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *