o facă din politețe, ci pentru că se bucura sincer de ele. Iar sinceritatea aceea m-a dezarmat.
La un moment dat, m-am surprins spunând lucruri pe care nu le mai spusesem de mult. Nu confesiuni mari, nu secrete dramatice, ci acele fragmente mici despre mine pe care, de obicei, le țin ascunse între două propoziții. M-am auzit povestind și, în același timp, m-am simțit relaxându-mă treptat, ca și cum aș fi dezlegat noduri vechi, unul câte unul.
Timpul trecuse fără să-l simt. Minutele se strânseseră în ore, iar între noi